Oualele si fructele din supermarket

adevarul-legumele-si-fructele-din-import-frumoase-dar-iradiate

iradiate-asa-sunt-fructele-si-legumele-pe-care-le-mancam

doua-treimi-din-ouale-produse-in-romania-sunt-de-la-gaini-crescute-in-baterii-5489512

Două treimi din ouăle produse în România sunt de la găini crescute în baterii

Organizaţia pentru protecţia animalelor „Vier Pfoten” a anunţat, miercuri, declanşarea unei campanii intitulate „Explică ce este ştampila pe ou”. Reprezentanţii organizaţiei au spus că această campanie se doreşte a fi un semnal de alarmă cu privire la faptul că două treimi din ouăle produse în România provin de la găini care cresc în condiţii improprii, care sunt hrănite cu vitamine sintetice şi medicamente, iar adesea alimentaţia acestora conţine coloranţi şi furaje modificate genetic.

„Această alimentaţie se răsfrânge asupra calităţii ouălor. Producătorii trebuie să înceteze să folosească ouăle provenind de la aceste găini, iar supermarketurile să ofere consumatorilor alternative, adică ouă de la găini crescute în aer liber”, a spus Gabriel Păun, coordonatorul campaniei Vier Pfoten.

El a cerut producătorilor ca ouăle să fie ştampilate şi a atras atenţia asupra faptului că acele produse marcate cu numere care încep cu cifra 2 sau 3 trebuie evitate de la consum. Gabriel Păun a precizat că cele mai bune ouă sunt cele care au pe ştampilă cifra 0 sau 1, dar acestea se găsesc foarte rar.
Reprezentantul Vier Pfoten a mai spus că ţări precum Austria şi Elveţia au interzis deja creşterea găinilor în baterii, iar din 1 ianuarie 2012 toţi producătorii din UE vor fi obligaţi să renunţe la acest sistem de creştere a păsărilor.
Totodată, Păun a precizat că, potrivit statisticilor primite de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, două treimi din ouăle din România sunt produse în baterii.
Potrivit reprezentantului Vier Pfoten, în opt magazine alimentare au fost găsite la vânzare ouă ecologice, iar cinci dintre ele comercializau ouă de la găini crescute în hale, la sol. Totodată, în 18 supermarketuri au fost găsite la comercializare ouă de găini „chinuite în baterii”, iar în 13 magazine erau la vânzare ouă cu probleme de etichetare, a mai spus Păun.
Directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, prezent la conferinţa de presă, a spus că oul este unul dintre cel mai valoroase alimente pentru sănătate, întrucât conţine o proteină de cea mai bună calitate.
„Ouăle sunt foarte bune pentru toată lumea, de la copil până la cel în vârstă, sunt un etalon pentru alimentaţie întrucât nicio altă proteină nu este mai bună decât aceea din ou. Este bine ca oul să fie consumat fiert moale, nu foarte tare”, a mai spus Mencinicopschi.
De asemenea, Mencinicopschi a precizat că oul nu este un aliment care produce ateroscleroză, cum spun unii. „Gălbenuşul de la ouă are o cantitate mare de colesterol, dar totodată are o grăsime care împiedică depunerea acestuia pe vase. Este recomandat a fi consumat oul care are pe ştampilă cifrele 0 şi 1.
Cele cu cifra 3 sigur ne vor afecta sănătatea în timp, ducând la supraponderabilitate, obezitate şi celelalte afecţiuni aferente acestora. Eeste bine ca oamenii să înveţele să citească ştampila de pe ouă şi să cumpere numai ouă ştampilate cu 0 sau 1”, a mai spus profesorul Mencinicopschi.

Fructele si legumele de import sunt iradiate

Pietele din Romania sunt invadate de ani buni de tot felul de legume si fructe din import care par,mai curand, decupate din cartile cu povesti. Ardei grasi imensi, viu colorati, capsuni uriase, mere-gigant si struguri ale caror boabe cat o pruna te fac sa-ti lase gura apa se ingramadesc pe tarabe la preturi pe masura. Mereu proaspete, chiar si saptamani in sir, toate aceste trufandale, multe dintre ele modificate genetic, sunt expuse si la radiatii ionizante pentru a-si pastra prospetimea cat mai multa vreme. In Romania, 99% din fructele importate sunt iradiate.

Alimentele iradiate sau ionizate nu trebuie confundate cu alimentele contaminate. Hrana contaminata presupune prezenta nedorita a unor particule radioactive, pe cand legumele sau fructele iradiate sunt supuse deliberat unui tratament destul de periculos cu raze ionizante pentru a fi conservate.

Acest tratament presupune expunerea alimentului la un flux de raze ionizante ce pot fi generate de o sursa radioactiva. Efectele obtinute sunt, pe langa degradarea produsului, distrugerea microorganismelor si a insectelor care se strecoara in fructe ori in cereale sau eliminarea parazitilor de tot felul. Primele alimente supuse iradierii au fost fructele si legumele.

Americanii au observat, cu aproape 80 de ani in urma ca, in urma expunerii la radiatii ionizante, fructele si legumele isi pastreaza prospetimea timp indelungat, iar insectele si microorganismele ce se dezvolta in mod natural in ele sunt distruse.

Desi au aparut proteste din partea multor cercetatori care au incercat, si la vremea aceea, sa traga un semnal de alarma in legatura cu eventualele consecinte nocive asupra sanatatii, Administratia alimentelor si medicamentelor din SUA a aprobat, in 1963, iradierea alimentelor ca mijloc de conservare.

Cancerul si hrana iradiata

Alimentele iradiate nu sunt periculoase, sustin unii dintre specialisti, altii sunt insa de alta parere. Alimentele pot fi iradiate cu raze gama sau cu raze X. Tehnologia prin iradiere cu raze gama foloseste substante radioactive, Cobalt 60 sau Cesiu 137. Un raport dat publicitatii de catre o organizatie ecologista inter­na­ti­onala, care se opune iradierii alimente­lor, precizeaza ca studii efectuate pe termen scurt, care au avut ca subiecti copii din India, hraniti o perioada cu alimente iradiate, au indicat distrugeri ale cromozomilor acestora.

Testele au fost facute si pe un esantion de caini care au mancat, un timp, numai carne de vita iradiata. Veterinarii au constatat, in urma examenelor clinice, ca toti cainii care primisera carne iradiata, in perioada experimentelor stiintifice, aveau splina marita.

Cancerul, bolile de rinichi, imunotoxicitatea nu sunt decat unele dintre bolile deosebit de grave care pot fi declansate in urma consumului de alimente tratate cu raze ionizante, mai sustin cercetatorii.

Legea permite tratarea cu radiatii ionizante

In Romania exista un act normativ, emis in anul 2001, care reglementeaza pro­ductia, importul si comercializarea alimentelor si a ingredientelor alimentare tratate cu radiatii ionizante. Acest act normativ obliga Ministerul Sanatatii sa emita si sa actualizeze lista produselor alimentare ce pot fi iradiate si dozajul de iradiere, in conformitate cu o lista similara care este valabila in Comunitatea Europeana.

Romanii, insa, prefera acestui proces de conservare tratarea alimentelor pe cale chimica, iar multi dintre producatori, din dorinta de a vinde cat mai repede si cat mai mult, nu respecta timpul de pauza, adica perioada in care substantele chimice cu care se trateaza fructele sau legumele devin inofensive.

Alimentele ar trebui puse in vanzare abia dupa 18-21 de zile din momentul in care sunt tratate chimic, dar nimeni nu poate controla cu strictete daca, intr-adevar, producatorul indeplineste sau nu aceasta cerinta. Din acest punct de vedere, specialistii sustin ca iradierea alimentelor este mai indicata decat tratamentul chimic facut necorespunzator.

Ionizarea e folosita in intreaga lume

Folosirea acestui procedeu de conservare a alimentelor face inconjurul lumii si asistam, in prezent, la o adevarata explozie a numarului de instalatii de iradiere a alimentelor in numeroase state.

China, care, in 2003, avea sapte instalatii de iradiere a hranei, a ajuns la 50 in 2006, iar India si-a propus, pana in 2012, sa construiasca 25 de instalatii in plus fata de cele existente pe teritoriul sau. Mexicul nu se lasa mai prejos si promite sa aiba cea mai mare instalatie de iradiere a alimentelor din lume.

In conditiile in care tehnologiile de conservare a alimentelor cu ajutorul razelor ionizante se dezvolta vertiginos, comerciantii nu au decat de castigat, iar teama producatorilor de a ramane cu marfa nevanduta nu se mai justifica.

Dar medicii si cercetatorii se intreaba totusi care ar putea fi efectele nocive pe o perioada indelungata asupra organismului uman, ale hranei conservate astfel. Riscurile pe care le prezinta alimentele iradiate nu au fost inca identificate cu precizie, iar rarele studii pe aceasta tema au fost deseori discreditate.

Organizatiile ecologiste si numerosi oameni de stiinta sustin insa ca pericolul nu este deloc de neluat in seama, iar consecintele asupra sa­na­tatii con­su­ma­torilor, desi nu sunt vizibile imediat, ar putea, pe termen lung, sa se dovedeasca dezastruoase.

Transportul alimentelor la distante mari, un pericol pentru mediu

Conservarea alimentelor cu ajutorul razelor ionizante favorizeaza delocalizarea productiilor agricole si pune in pericol economiile locale si mediul. Culturile agricole se realizeaza in conditii indoielnice, pentru a grabi castigul, iar transportul pe rute foarte mari genereaza un consum deloc neglijabil de carburanti.

Centralele de iradiere sunt, la randul lor, periculoase, deoarece utilizeaza substante radioactive, iar numarul lor a crescut foarte mult in ultimii ani.

Populatia care se afla in preajma acestor uzine de tratare a alimentelor cu raze ionizante nu este avertizata asupra riscului pe care-l reprezinta scurgerea acccidentala a substantelor radioactive sau asupra pericolelor ce ar putea aparea in caz de incendiu.

Cat despre alimentele iradiate, acestea isi pot schimba gustul, mirosul ori consistenta, iar specialistii sustin ca, in timpul acestui proces de conservare, prin iradiere, sunt distruse multe vitamine, minerale, cat si bacteriile care contribuie la pastrarea prospetimii naturale a hranei.