Bilderberg 2010: Răcirea globală, unul din subiectele de pe agenda conferinței Paul Dorneanu 9 iunie 2010

sursa :http://www.infocon.ro/

http://www.bilderbergmeetings.org, se poate regăsi, surprinzător poate pentru unii, faptul că pe agenda discuțiilor la conferința de anul acesta a Bilderberg se regăsește subiectul Răcirea Globala (Global Cooling).

video-conferinta-presa-parlament-european-bilderberg

Cred că vom începe să vedem, în continuare, politici pentru taxarea CO2-ului, nu pentru că aceste este un gaz cu efect de seră (lucru nedovedit până în prezent), nu pentru că CO2 determină încălzirea globală, ci pentru că acesta determină răcirea globală!

Acum doi ani în urmă relatam într-un articol aflat pe infocon.ro faptul că World Wildlife Foundation a dat vina pe CO2 pentru cea mai rece lună August din ultimii 60 de ani în Australia.

Uita de incalzire globala, acum problema e racirea globala Încălzire? Răcire? Cui îi pasă? Taci și acceptă taxarea pe CO2
Grupul ecologist World Wildlife Fund (Fondul mondial a vieții sălbatice) a dat vina pe poluarea de către oameni cu emisii de carbon pentru faptul că August a fost cea mai rece din ultimii 60 de ani, în Australia.

Ziarul Sydney Morning Heral raportează:

Temperaturile de îngheț sunt o dovadă a nevoii urgente de a reduce emisiile de carbon, conform lui Paul Toni, manager de dezvoltare și suport al WWF.

„Ne putem aștepta la o climă mai extremă”, a spus Toni. Dl. Toni spune că dacă nu se iau măsuri, o vreme mult mai volatilă ne așteaptă.

Așadar, acum, emisiile de carbon nu sunt doar răspunzătoare pentru rapida încălzire a Pământului, dar în același timp, sunt cauza principală pentru răcirea Pământului, conform WWF.

Care din variante să fie?

Cu puțin timp în urmă, alarmiștii climei gândesc un plan radical de a folosi drone spațiale pentru a bloca Soarele, precum și alte metode, astfel încât să salveze umanitatea de la o încălzire rapidă globală cauzată de gazele cu efect de seră.

Acum ni se cere să credem că aceleași gaze cu efect de seră sunt responsabile pentru răcirea globală?

Avocații încălzirii globale cauzate de om se chinuiesc să explice faptul că 2008 a fost cel mai rece din ultimii 5 (cinci) ani.

În realitate, nu există încălzire globală

Incepând cu 1998 când temperaturile s-au stabilizat și au început să scadă ca urmare a scăderii activității solare (scăderea numărului de pete solare). Într-adevăr, luna august nu a înregistrat nici o pată solară.

Aceasta a lăsat pe unii oameni de știință să creadă că există un risc mai mare de a intra într-o eră glaciară decât suntem față de o încălzire globală.

Alarmiștii schimbării climatice se lovesc cu jenă de dovezile care arată că planeta se află pe un trend clar de răcire globală, natural.

China a trecut recent prin cea mai rece iarnă din ultimii 100 de ani, în timp ce nord-estul Americii a fost lovită de niveluri record de zăpadă și Marea Britanie a suferit cea mai rece lună de aprilie din ultimul deceniu. Mai mult, luna August a mai înregistrat un record pentru Marea Britanie: cea mai întunecată lună începând cu anul 1929, înregistrând doar 105.5 ore de soare din întreaga lună. Media lunii august este de 165 de ore de soare, conform biroului Met. Sursa: AFP

Desigur, nici una din aceste lucruri nu se potrivește cu noțiunea încălzirii globale ce impune taxe de CO2 ca să salveze planeta.

Răspunsul e simplu, pentru WWF: pur și simplu prin schimbarea frazei de la „încălzire globală” la „climă extremă”, lăsând cauza urmată în loc, ignorând dovezile științifice.

Published in: on 17/06/2010 at 9:55 AM  Lasă un comentariu  

Harp- dispozitiv de control al vremii si influentare a undelor cerebrale

sursa: Iesirea din matrix

/videoplay?docid=-3469716871224645778#]citrcog–  Harp- gauri in cer (Distrugere prin control mental)-1998

Pentru public, HAARP se prezinta ca un program de cercetare ce are ca scop modificarea ionosferei in vederea imbunatatirii comunicatiilor.

Unele documente ale armatei americane arata lucrurile mult mai clar: HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare a ionosferei in folosul Departamentului de Aparare”

Technonet este o forma de protest realizata prin intermediul cailor informationale din anii ’90. De exemplu, grupuri tot mai variate de barbati si femei din toata lumea folosesc internetul (conceput initial de catre armata americana ca mijloc de transfer si schimb de informatii la care sa nu aiba nimeni altcineva acces) pentru a atrage atentia asupra unui proiect militar suspect din Alaska. In prezent acesti oameni activi prin intermediul internetului, emailurilor si faxurilor, strapung secretele Ministerului Apararii S.U.A., folosind chiar sistemul guvernului.
Partea tiparita a protestului a fost initiata atunci cand Dennis Specht, un activist impotriva programelor de inarmare nucleara care locuia pe atunci in Alaska, a trimis o stire catre NEXUS, cu privire la HAARP – Programul de Cercetare Aurorala Activa de Inalta Frecventa (High-frequency Active Auroral Research Program). Nick Begich, un activist politic din Alaska si cercetator stiintific la Anchorage, a luat apoi legatura cu Patrick si Gael Crystal Flanagan, care se autodescriu ca „preoti ai tehnologiei” si care locuiau in Sedona, Arizona. Acestia i-au recomandat lui Begich sa citeasca revista australiana, iar acesta a fost surprins sa gaseasca un numar din NEXUS in orasul sau natal. Imediat s-a dus la biblioteca sa verifice documentele citate in articol.
Acea cercetare l-a facut sa scrie cateva articole si cartea numita Angels Don’t Play this HAARP: Advances in Tesla Technology („Ingerii nu canta la aceasta harpa: progrese in tehnologia Tesla”), o lucrare de 230 de pagini cu informatii detaliate despre acest proiect abuziv. Articolul care urmeaza va prezenta doar ideile principale ale acestei carti. In ciuda cercetarii extinse (350 de note de subsol), aceasta este in esenta povestea unor oameni obisnuiti care si-au asumat o provocare extraordinara.

HAARP fierbe atmosfera superioara

HAARP va bombarda atmosfera superioara cu un fascicul electromagnetic focalizat si dirijabil, fiind in esenta un model avansat de „incalzitor ionosferic”. (Ionosfera este sfera incarcata electric care inconjoara atmosfera superioara a Pamantului. Ea se intinde de la 65 km pana la 644 km distanta deasupra suprafetei Pamantului.)

Intr-o formulare simplificata, dispozitivul utilizat in cadrul HAARP este un radiotelescop inversat: antenele trimit semnale in loc sa le primeasca. HAARP este testul facut unei tehnologii ce foloseste fascicule de unde radio extrem de puternice care incalzesc unele zone ale ionosferei, pentru a le impinge in sus. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate catre Pamant, penetrand totul – cu sau fara viata.

Publicitatea facuta lui HAARP da impresia ca este vorba despre un proiect academic ce are ca scop modificarea ionosferei in vederea imbunatatirii comunicatiilor.

Cu toate acestea, unele documente ale armatei americane arata lucrurile mult mai clar: HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare a ionosferei in folosul Departamentului de Aparare”. Comunicarea cu submarinele este doar unul dintre aceste scopuri.
Comunicatele de presa si alte informari din partea armatei cu privire la HAARP minimalizeaza continuu efectele sale. Materialele publicitare insista asupra faptului ca proiectul HAARP nu difera de alte sisteme de incalzire a ionosferei care opereaza fara efecte nocive in toata lumea, in locatii precum Arecibo, in Puerto Rico, Tromso, in Norvegia, precum si in fosta Uniune Sovietica.

Cu toate acestea, un document guvernamental din 1990 indica faptul ca bombardarea cu energie prin unde de radiofrecventa (RF) va induce activitati nenaturale in ionosfera:
„…pentru undele de inalta frecventa de cea mai mare putere, disponibile in Occident, instabilitatile studiate in mod obisnuit se apropie de punctul maxim de capacitate de disipare a energiei, dincolo de care procesele plasmatice o vor „lua razna” pana la atingerea urmatorului factor limitativ”.

Daca armata, in colaborare cu Universitatea Fairbanks din Alaska, poate arata ca aceasta noua tehnologie gen „Razboiul stelelor” condusa de la sol este functionala si sigura, ambele au de castigat. Armata obtine un scut protector relativ ieftin, iar universitatea se poate lauda cu cea mai spectaculoasa manipulare geofizica de la exploziile in atmosfera ale bombelor nucleare pana in prezent. Daca testarea va avea succes, vor dispune apoi de megaproiectele militare ale viitorului si vor avea la dispozitie piete uriase pentru gazele naturale din Alaska. Daca luam in considerare celelalte brevete bazate pe munca unui fizician din Texas, Bernard Eastlund, devine limpede modul in care armata intentioneaza sa foloseasca transmitatorul HAARP. Acestea fac si mai putin credibile dezmintirile guvernului. Armata stie cum intentioneaza sa foloseasca aceasta tehnologie si a specificat clar acest lucru in documentele sale. Ea a indus intentionat publicul in eroare prin folosindu-se de exprimari sofisticate, inselatorie si dezinformare fatisa.
Armata spune ca sistemul HAARP este capabil:
– sa confere armatei un instrument pentru a inlocui efectul de puls electromagnetic al dispozitivelor atmosferice termonucleare (care au fost luate in calcul de armata ca optiuni viabile, cel putin pana in anul 1986);
– sa inlocuiasca printr-o tehnologie noua si compacta uriasul sistem de comunicare submarina prin frecvente extrem de joase care opereaza in Michigan si Wisconsin;
– sa fie folosit pentru a inlocui sistemul de radare cu raza de actiune pana dincolo de orizont (sistem care fusese planuit candva pentru actuala locatie a lui HAARP) cu un sistem mai flexibil si mai precis;
– sa ofere o modalitate de distrugere a comunicatiilor pe o arie extrem de larga, mentinand in acelasi timp in functiune propriul sistem de comunicatii al armatei;
– sa ofere o tomografie de penetrare a Pamantului pe suprafete intinse, care combinata cu abilitatile de procesare a computerelor EMASS si Cray, ar face posibila verificarea multor puncte ale tratatelor de pace si nonproliferare a armamentului nuclear;
– sa fie o unealta de cercetare geofizica pentru identificarea depozitelor de petrol, gaze si minerale pe suprafete mari;
– sa fie folosit pentru a detecta avioane care zboara la inaltime mica si proiectile teleghidate, facand astfel ca orice alta tehnologie sa fie depasita.
Posibilitatile de mai sus pot parea o idee excelenta tuturor celor care cred intr-un sistem de aparare puternic si celor interesati de reducerea costurilor. Cu toate acestea, modalitatile de intrebuintare posibile, pe care dosarele referitoare la HAARP nu le explica si care nu pot fi gasite decat in dosarele aviatiei americane, a armatei si a marinei, precum si in dosarele altor agentii federale, sunt alarmante. Mai mult decat atat, efectele folosirii abuzive ale acestor nivele de intensitate in scutul nostru natural – ionosfera – pot fi catastrofale, dupa parerea unor oameni de stiinta.
Doi locuitori din Alaska au spus lucrurilor pe nume.

Clare Zickuhr, fondator al miscarii NO HAARP, declara: „Armata intentioneaza sa dea o lovitura puternica ionosferei si apoi sa vada ce se intampla.”

Armata a uitat sa spuna populatiei ca nu stie prea clar ce se va intampla, dar un articol de stiinta de la Penn State se lauda cu aceasta incertitudine. Stiinta masculina? Proiectul HAARP foloseste cele mai inalte nivele de energie manipulate vreodata, in ceea ce Begich si Manning numesc „jucarii noi pentru baietii mari”.

Este un experiment efectuat pe cer, pentru a afla lucruri necunoscute inca. Oameni de stiinta independenti le-au spus lui Begich si Manning ca o bomba atmosferica de tipul HAARP, cu efectele sale neprevazute, ar putea fi un act de vandalism global.


Istoria programului HAARP

Brevetele descrise mai jos constituie pachetul de idei controlat initial de ARCO Power Techonlogies Incorporated (APTI), o sucursala a companiei Atlantic Richfield, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. APTI a fost contractorul care a construit locatia HAARP. In iunie 1994, ARCO a vandut acest subproiect, brevetele si contractul pentru a doua faza a constructiei lui E-Systems.
E-Systems este unul dintre cei mai mari contractori de servicii de informatii din lume, lucrand pentru CIA, organizatii din aparare si din alte domenii. 1,8 miliarde de dolari din cifra anuala realizata de companie provin din vanzari catre aceste organizatii. 800 de milioane de dolari sunt atribuiti unor proiecte secrete – atat de secrete incat nici macar Congresul Statelor Unite nu este informat despre modul de utilizare a acestor bani.
Contractul HAARP a fost cumparat de la E-Systems de catre Raytheon, unul dintre cei mai mari contractori de aparare din lume. In 1994, Raytheon s-a clasat pe locul 42 in topul celor mai de succes 500 de companii. Raytheon are mii de brevete, unele dintre acestea fiind valoroase pentru proiectul HAARP. Douasprezece dintre aceste brevete constituie coloana vertebrala a lui HAARP, iar acum acestea sunt ingropate printre miile de brevete detinute de Raytheon.
Brevetul american al lui Bernard J. Eastlund cu numarul 4.686.605: „Metoda si aparatura pentru alterarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera si/sau magnetosfera Pamantului”, a fost etichetat ca secret timp de un an.
Incalzitorul ionosferic Eastlund este diferit: radiatia frecventei radio este concentrata si focalizata intr-un punct din ionosfera. Se trimite astfel in ionosfera o cantitate de energie de o cantitate fara precendent.

Dispozitivul Eastlund ar permite o concentrare de energie de 1 Watt/cm3, comparativ cu alte dispozitive capabile sa produca doar o milionime de Watt.
Aceasta diferenta uriasa poate inalta si modifica ionosfera pentru a obtine efectele futuriste descrise in brevet. Conform brevetului, activitatea lui Nikola Tesla de la inceputul anilor 1900 a stat la baza acestei cercetari.
Ce avantaj i-ar aduce aceasta tenologie lui ARCO, proprietarul brevetelor? ARCO ar putea obtine profituri enorme prin transmiterea fara fir a energiei electrice, de la centrala elecrica la consumator.
Un timp, cercetatorii HAARP nu au putut demonstra ca acesta a fost unul dintre scopurile intentionate pentru HAARP. In aprilie 1995, Begich a gasit totusi alte brevete, care aveau legatura cu o lista de „personal cheie” pentru APTI. Unele dintre aceste noi brevete APTI erau intr-adevar legate de un sistem de transmisie fara fir a energiei electrice.
Brevetul lui Eastlund spunea ca tehnologia poate bruia sau deturna complet sistemele sofisticate de ghidare ale avioanelor si proiectilelor. Mai mult, capacitatea sa de a raspandi unde electromagnetice de diverse frecvente pe suprafete intinse ale Pamantului si de a controla schimbarile acestor unde face posibila intreruperea comunicatiilor pe uscat, pe mare si in aer. In brevet se afirma:
„Astfel, aceasta inventie ofera capacitatea de a plasa cantitati fara precedent de energie in atmosfera Pamantului in locatii strategice si de a mentine nivelul influxului acesteia, in special daca se foloseste o pulsatie aleatorie, intr-o maniera mult mai precisa si mult mai controlata decat tot ce s-a realizat pana in prezent, in special prin detonarea de dispozitive nucleare de diferite marimi, la diferite altitudini…
…este posibila nu doar interferenta cu comunicatiile unei terte parti, ci si folosirea unuia sau mai multor astfel de fascicule care sa realizeze o retea de comunicatii chiar daca restul comunicatiilor mondiale sunt scoase din functie. Altfel spus, ceea ce e folosit pentru a distruge comunicatiile altora, poate fi folosit in acelasi timp de catre cel care cunoaste aceasta inventie ca o retea de comunicatii proprii.
… zone mari din atmosfera pot fi inaltate la altitudini neasteptat de mari astfel incat proiectilele sa intalneasca forte de frecare neluate in calcul, ceea ce le poate distruge…


Controlul vremii este posibil
, spre exemplu, prin modificarea tiparului vanturilor din atmosfera superioara …
… pot avea loc modificari moleculare ale atmosferei astfel incat sa se obtina efecte pozitive asupra mediului. Pe langa schimbarea propriu-zisa a compozitiei moleculare a unei regiuni atmosferice, poate fi marita concentratia unei anumite molecule sau a anumitor molecule. De exemplu, concentratiile de ozon, azot, etc. din atmosfera, pot fi marite artificial…”
Begich a mai descoperit inca alte 11 brevete APTI. Acestea indica cum se pot realiza „explozii de puterea celor nucleare fara emisie de radiatii”, sisteme de fascicule de energie, radare cu raza de actiune pana dincolo de orizont, sisteme de detectare a proiectilelor cu focos nuclear, pulsuri electromagnetice produse de arme termonucleare si alte trucuri gen „Razboiul stelelor”. Aceasta multitudine de brevete se afla la baza sistemului de lupta HAARP.
Cercetarea legata de acest proiect, realizata de Begich si de Manning, a dus la descoperirea unor scheme bizare. De exemplu, documente ale Aviatiei Militare Americane au relevat ca a fost dezvoltat un sistem de manipulare si alterare a proceselor mentale umane prin folosirea radiatiei pulsatorii de radiofrecventa (in genul lui HAARP) asupra unor zone geografice mari. Cele mai cutremuratoare date despre aceasta tehnologie provin din insemnarile lui Zbigniew Brzezinski (fost consilier pe probleme de securitate nationala al Presedintelui Carter) si ale lui J. F. MacDonald (consilier stiintific al Presedintelui Johnson si profesor la catedra de geofizica a UCLA), care au scris despre folosirea emitatorilor de fascicule puternice de energie in razboiul geofizic si climatic. Documentele indica modul in care pot fi cauzate aceste efecte, pe langa celelalte efecte negative asupra sanatatii si gandirii umane.
Posibilitatile de afectare a gandirii de catre HAARP sunt extrem de ingrijoratoare.

Mai mult de 40 de pagini ale cartii, cu zeci de note de subsol, consemneaza munca unor profesori de la Harvard, strategi militari si oameni de stiinta in timp ce dezvoltau si testau aceasta utilizare a tehnologiei electromagnetice. Una dintre aceste lucrari provine, de exemplu, de la Crucea Rosie din Geneva. Ea indica chiar si frecventele la care pot aparea aceste efecte – aceleasi frecvente care pot fi emise de HAARP.
Urmatoarea declaratie a fost facuta in urma cu peste 25 de ani, intr-o carte scrisa de Brzezinski, pe cand era profesor la Universitatea Columbia:
„Strategii politici sunt tentati sa exploateze cercetarile asupra creierului si comportamentului uman. Geofizicianul Gordon J. F. MacDonald – specialist in probleme de razboi – spune ca atacuri bine sincronizate, realizate cu electroni excitati artificial «pot duce la un set de oscilatii care sa aiba efecte puternice asupra anumitor zone ale Pamantului… Se poate dezvolta astfel un sistem care sa afecteze grav activitatea cerebrala a unor populatii foarte mari din zonele alese pe o perioada lunga…» Indiferent cat de deranjanta poate fi ideea de a folosi mediul inconjurator pentru manipularea comportamentului in interese nationale, tehnologia care sa permita astfel de intrebuintari va fi probabil dezvoltata in urmatoarele cateva decenii.”
Asa cum geofizicienii din trecut au prezis progresele actuale, incearca oare managerii programului HAARP sa ne transmita viziunea lor? Geofizicienii au recunoscut ca prin adaugarea de energie in mediul nostru inconjurator se pot obtine efecte puternice. Totusi, omenirea a adaugat deja mediului cantitati substantiale de energie electromagnetica, fara a sti care este masa critica. Cartea lui Begich si Manning ridica multe intrebari. Oare aceste adaugari nu au avut nici un efect sau exista o cantitate cumulativa de la care stricaciunile sunt ireversibile?

Este HAARP inca un pas al unei calatorii fara intoarcere?

Ne aflam oare pe punctul de a ne imbarca intr-un experiment energetic ce va elibera alti demoni din cutia Pandorei?
Inca din 1970, Zbigniew Brzezinski a prezis ca va aparea gradat „o societate mai controlata si mai directionata”, societate legata direct de tehnologie. Aceasta societate va fi dominata de o elita care ii va impresiona pe alegatori prin cunostinte stiintifice „superioare”. Angels Don’t Play This HAARP il citeaza in continuare pe Brzezinski:
„Lipsita de constrangerile valorilor liberale traditionale, aceasta elita nu va ezita sa isi atinga telurile politice prin folosirea unor tehnologii de ultima ora care permit influentarea comportamentului public si mentinerea societatii sub control si observatie stricta. Avantul tehnico-stiintific se va alimenta apoi din situatia pe care o exploateaza.”
Aceasta previziune s-a dovedit corecta. Astazi apar noi instrumente pentru „elita”, iar tentatia de a le folosi creste constant. Legile care permit folosirea lor au fost deja create. Cum ar putea fi transformate Statele Unite, bucatica cu bucatica, in tehno-societatea controlata prezisa? Printre „treptele” la care se astepta Brzezinski se aflau crizele sociale de durata si manipularea mass-mediei pentru a castiga increderea publicului.
Intr-un alt document guvernamental, Aviatia Militara Americana sustine ca:
„Aplicatiile potentiale ale campurilor electromagnetice artificiale sunt foarte largi si pot fi folosite in situatii militare si semi-militare… Printre intrebuintarile potentiale sunt incluse lupta cu grupurile teroriste, controlul multimii, controlul spargerii sistemelor de securitate al instalatiilor militare si tehnici anti-personal in razboiul tactic. In toate aceste cazuri, sistemele electromagnetice ar fi folosite pentru a produce distrugeri fiziologice usoare sau grave, distorsionari ale perceptiilor si dezorientare.
In plus, capacitatea de functionare a indivizilor ar putea fi degradata intr-o asemenea masura incat sa devina inapti pentru lupta.
Un alt avantaj al sistemelor electromagnetice este acela ca un singur sistem poate acoperi zone mari. Ele sunt silentioase, iar masurile de combatere a lor sunt greu de dezvoltat… Un ultim domeniu in care radiatiile electromagnetice se pot dovedi valoroase este cel al amplificarii capacitatilor paranormale ale indivizilor.”

Aceste comentarii se refera oare la utilizari deja dezvoltate intr-o anumita masura? Autorul raportului guvernamental face referire la un document mai vechi al Aviatiei Militare, cu privire la folosirea radiatiei cu frecvente radio in situatii de lupta. (Begich si Manning fac aici observatia ca HAARP este cel mai adaptabil si mai mare transmitator de radiatie cu frecvente radio din lume.)
In rapoartele Congresului se vorbeste de utilizarea sistemului HAARP pentru penetrarea Pamantului prin semnale reflectate de ionosfera. Aceste semnale vor fi folosite pentru a privi in interiorul planetei pana la o adancime de multi kilometri, in scopul de a localiza depozite de munitii, minerale si tuneluri subterane. De exemplu, numai in anul 1996, senatul S.U.A. a alocat 15 milioane de dolari exclusiv pentru dezvoltarea acestei capacitati: tomografierea Pamantului. Problema consta in faptul ca frecventa necesara pentru radiatiile de penetrare a Pamantului se afla in gama care provoaca alterari ale functiilor mentale umane. Ea ar putea avea efecte profunde si asupra migratiei pestilor si animalelor salbatice, migratie care se bazeaza pe campuri energetice neperturbate pentru parcurgerea traseelor firesti.
De parca pulsurile electromagnetice din cer si distrugerea capacitatilor mentale nu ar fi de ajuns, Eastlund s-a laudat ca incalzitorul ionosferic de mare putere ar putea controla vremea. Begich si Manning au scos la lumina documente guvernamentale care indica faptul ca armata detine tehnologia de control al vremii. Daca sistemul HAARP ar fi construit pentru a functiona la capacitate deplina, el ar putea induce schimbarea climei unei intregi emisfere. Daca un guvern face experimente cu tiparele climatice globale, ceea ce este perturbat intr-o anumita zona ne afecteaza pe toti. Lucrarea Angels Don’t Play This HAARP explica un principiu aflat la baza unora dintre inventiile lui Nikola Tesla – rezonanta – care influenteaza sistemele planetei.
Bule de particule electrice
In cartea Angels Don’t Play This HAARP sunt incluse si interviuri cu oameni de stiinta independenti, precum dr. Elizabeth Rauscher. Ea are o cariera vasta si impresionanta in domeniul fizicii marilor energii si a publicat materiale in reviste stiintifice de prestigiu, precum si carti. Dr. Rauscher afirma despre programul HAARP: „Veti pompa cantitati imense de energie intr-o configuratie moleculara extrem de delicata ce alcatuieste structura multistratificata pe care o numim ionosfera.” Ea explica faptul ca ionosfera este predispusa la reactii catalitice: daca se modifica o mica parte, se poate produce o schimbare majora in ionosfera.
Pentru a descrie ionosfera ca pe un un sistem cu un echilibru delicat, dr. Rauscher a comparat-o cu o bula sferica de sapun ce inconjoara atmosfera Pamantului, cu vartejuri pe suprafata bulei. Ea prezice ca bula se va sparge daca se va face o gaura destul de mare in suprafata sa.

Felierea ionosferei

Dr. Daniel Winter, fizician din Waynesville, Carolina de Nord, afirma ca emisiile de inalta frecventa ale sistemului HAARP se pot cupla cu pulsurile cu lungime mare de unda (cu frecvente joase sau extrem de joase) pe care reteaua magnetica a Pamantului le foloseste pentru a distribui informatie sub forma de vibratii pentru a sincroniza dansul vietii in biosfera.
Winter numeste aceasta actiune geomagnetica „fluxul sanguin informational al Pamantului” si sustine ca este foarte probabil ca asocierea dintre frecventele inalte ale sistemului HAARP si frecventele naturale extrem de joase sa declanseze efecte secundare nebanuite.
David Yarrow din Albany, New York, este cercetator specializat in electronica. El descrie posibilele interactiuni dintre radiatiile HAARP cu ionosfera si reteaua magnetica a Pamantului:
„HAARP nu va „gauri” ionosfera. Aceasta e o subestimare periculoasa a ceea ce va face fasciculul gigantic cu putere masurata in gigawati emis de HAARP.
Pamantul se roteste si fata de straturile electrice fine ale „iono-sferelor” ce protejeaza suprafata Pamantului de radiatia solara intensa, incluzand si furtunile de particule incarcate din vantul solar. Rotatia Pamantului in jurul axei sale face ca HAARP – printr-o rafala care poate dura ceva mai mult de cateva minute – sa taie o felie din ionosfera ca un cutit cu microunde. Acesta nu produce o gaura, ci o incizie mare.”

Tragand cu brutalitate de corzile harpei

„Al doilea concept: Pe masura ce Pamantul se roteste, HAARP va taia de-a lungul fluxului geomagnetic… o forma toroidala din benzi magnetice asemanatoare meridianelor. Poate ca HAARP nu va „taia” aceste benzi din stratul magnetic protector al Gaiei, dar le va bombarda pe toate acestea cu impulsuri dizarmonioase, brutale, de inalta frecventa. Aceste impulsuri zgomotoase vor face sa vibreze liniile de flux geomagnetic, vibratiile propagandu-se prin toata reteaua geomagnetica.
Imaginea care iti vine in minte este aceea a unui paianjen asezat pe plasa lui. Aterizeaza o insecta, iar vibratiile panzei semnaleaza paianjenului prada. HAARP va fi ca un deget artificial din microunde care, daca nu va reusi sa rupa plasa, macar o va zgandari, trimitand semnale derutante.
Efectele acestei interferente cu simfoniile harpei geomagnetice a Gaiei nu sunt cunoscute si cred ca nici nu au fost luate in calcul. Chiar daca aceste efecte au fost luate in considerare, intentia [programului HAARP] este sa invete sa exploateze orice tip de efecte, si nu sa cante in armonie cu simfoniile globale.”
Printre alti cercetatori citati se numara si Paul Schaefer din Kansas City. Acesta este licentiat in electrotehnica si a construit arme nucleare timp de patru ani. „Majoritatea teoriilor in care savantii ne-au invatat sa credem par sa se prabuseasca,” spune el. El vorbeste despre dezechilibre provocate deja de epoca industriala si atomica, in special de iradierea mediului inconjurator cu particule mici, de mare viteza, „ca niste titireze minuscule”. Nivelul nenatural de miscare a particulelor de energii inalte din atmosfera si din centurile de radiatii care inconjoara Pamantul este raspunzator de schimbarea vremii, conform acestui model care infatiseaza o planeta Pamant ce isi descarca excesul de caldura si isi recapata echilibrul prin cutremure si activitate vulcanica.

Un Pamant cuprins de febra

„Starea energetica anormala a Pamantului si a atmosferei sale poate fi comparata cu o baterie de masina supraincarcata, cu fluxul normal de energie blocat, rezultatul fiind puncte fierbinti, arcuri electrice, crapaturi fizice si turbulenta generala in timp ce energia blocata incearca sa iasa.”
Intr-o a doua analogie, Schaefer spune:
„In afara de cazul in care dorim moartea planetei noastre, trebuie sa oprim producerea de particule instabile ce genereaza febra Pamantului. O prima prioritate in prevenirea acestui dezastru ar fi inchiderea tuturor centralelor nucleare si stoparea testelor cu arme atomice, a razboiului electronic si a «Razboiului stelelor».”
Intre timp, armata isi construieste cel mai mare incalzitor ionosferic de pana acum, pentru a crea in mod deliberat si mai multe instabilitati in stratul urias de plasma – ionosfera – si pentru a ridica nivelul energetic al particulelor incarcate electric din ea.

Ploaia electronica

Armata a publicat documente legate de „precipitatiile” de electroni din magnetosfera (centurile exterioare de particule incarcate electric ce se intind spre polii magnetici ai Pamantului), cauzate de undele electromagnetice de frecventa foarte joasa create de om:
„Aceste precipitatii de particule pot sa produca o ionizare secundara, sa emita raze X si sa cauzeze perturbatii semnificative in ionosfera inferioara.”
Doi specialisti in radiodifuziune de la Universitatea Stanford ofera dovezi asupra modului in care tehnologia poate afecta cerul prin intermediul undelor create pe Pamant. Acestia au aratat ca undele radio de frecventa foarte joasa pot face magnetosfera sa vibreze si particulele de mare energie sa se reverse in atmosfera Pamantului. Prin pornirea sau oprirea emisiei radio, poate fi oprita revarsarea acestor particule.

Controlul vremii

Avalansele de energie declansate de astfel de unde radio ne pot izbi in plin. Actiunea lor sugereaza ca tehnicienii pot controla vremea la nivel global prin trimiterea unor „semnale” relativ reduse in centurile Van Allen (centurile de radiatii din jurul Pamantului). Efectele de rezonanta Tesla pot astfel controla cantitati enorme de energie prin intermediul unor semnale de dirijare mici.
Cartea scrisa de Begich si Manning ridica intrebarea daca aceasta cunoastere va fi folosita de catre savantii implicati in stiinta razboiului sau de catre cei specializati in biosfera.
Armata a lucrat timp de 20 de ani la metodele razboiului climatic, pe care le numesc eufemistic „modificarea vremii”. Tehnologia de provocare a ploii, de exemplu, a fost testata de cateva ori in Vietnam. Ministerul Apararii S.U.A. a oferit exemple de studii de manipulare a fulgerelor si a uraganelor prin proiectele Skyfire si Stormfury.
S-au avut in vedere tehnologii complicate care sa produca efecte pe scara mare. Angels Don’t Play This HAARP citeaza un expert care afirma ca armata a studiat atat laserele cat si substantele chimice care ar putea deteriora stratul de ozon aflat deasupra unui inamic.
Studierea cailor de a provoca si detecta cutremure a reprezentat in urma cu zeci de ani o parte din proiectul Prime Argus.

Finantarea acestui proiect a fost acordata de Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA, acum cu acronimul ARPA).
In 1994 Aviatia Militara a Statelor Unite si-a facut public planul Spacecast 2020 care include controlul vremii. Oamenii de stiinta au facut experimente de manipulare a vremii inca din anii ’40, dar cu toate acestea in Spacecast 2020 se facea observatia ca „folosirea tehnicilor de modificare a mediului pentru a distruge sau produce pagube unui alt stat [este] interzisa”. Afirmand acest lucru, Aviatia Militara pretindea ca progresul tehnologiilor „impune o re-examinare a acestei teme delicate si riscante”.

Patruzeci de ani de bombardare a cerului?

In 1958, consilierul sef al Casei Albe pe teme legate de modificarea vremii, capitanul Howard T. Orville, a afirmat ca Ministerul Apararii S.U.A. studia „moduri de manipulare a sarcinilor electrice ale Pamantului si cerului, si deci de influentare a vremii, prin folosirea unui fascicul electronic pentru ionizarea sau deionizarea atmosferei deasupra unei suprafete date”.
In 1966, profesorul Gordon J. F. MacDonald era director adjunct al Institutului de Geofizica si Fizica Planetara de la Universitatea din Los Angeles, membru al Comitetului de Consiliere Stiintifica a Presedintelui si membru al Consiliului Prezidential pentru Calitatea Mediului. El a publicat lucrari cu privire la folosirea tehnologiilor de control al mediului in scopuri militare. MacDonald a facut un comentariu revelator:
„Cheia unui razboi geofizic consta in identificarea instabilitatilor mediului astfel incat prin adaugarea unei cantitati mici de energie sa se elibereze cantitati mult mai mari de energie.”
MacDonald, savant de renume mondial, avea mai multe idei de folosire a mediului ca pe un sistem de armament si a contribuit la ceea ce era un vis pentru acea vreme. El nu glumea cand si-a scris capitolul „Cum sa distrugem mediul” din cartea Unless Peace Comes.

In acel capitol, el descria cum se pot folosi manipularea vremii, modificarea climei, topirea sau dislocarea calotelor polare, tehnicile de diminuare a stratului ozonului, ingineria cutremurelor, controlul valurilor oceanice si manipularea undelor cerebrale prin folosirea campurilor energetice ale planetei.
El a spus, de asemenea, ca aceste tipuri de arme vor fi dezvoltate si ca, atunci cand vor fi folosite, vor fi practic nedetectabile de catre victime. Este oare HAARP acea arma? Intentia armatei de a realiza controlul mediului este bine documentata.
Sesiunile subcomitetelor Congresului S.U.A. cu privire la Mediu International si Oceane, au cercetat ce a intreprins armata in domeniul modificarilor climei la inceputul anilor ’70. „Rezultatul a fost o imagine uimitoare a cercetarii avansate si a experimentelor realizate de catre Ministerul Apararii in privinta cailor de dirijare a mediului in scopuri militare”, declara un autor citat in Angels Don’t Play This HAARP.
Dezvaluirea secretelor i-a surprins pe legislatori. Legislatorii de azi ar mai fi oare surprinsi de investigarea tehnologiei de varf in manipularea electromagnetica? Ei ar putea realiza ca tehnologiile dezvoltate prin experimentele HAARP din Alaska se ridica la inaltimea viziunii lui Gordon MacDonald, pentru ca savantii de elita descriu vremea globala nu doar ca presiune a aerului si sisteme termice ci si ca pe un sistem electric.

Impuls mic, efect mare

HAARP bombardeaza ionosfera acolo unde ea este relativ instabila. Un aspect care nu trebuie uitat este acela ca ionosfera este un scut electric activ care protejeaza planeta de bombardamentul constant cu particule cu energie ridicata din spatiu.
Aceasta plasma conductoare, impreuna cu campul magnetic al Pamantului, capteaza plasma electrica din spatiu si o impiedica sa ajunga direct la suprafata terestra, afirma Charles Yost de la Dynamic Systems, Leicester, Carolina de Nord: „Daca ionosfera este profund afectata, atmosfera de dedesubt este si ea afectata.”
Un alt om de stiinta a afirmat intr-un interviu ca exista o conexiune electrica foarte puternica intre ionosfera si partea din atmosfera unde se formeaza vremea – atmosfera inferioara. Un efect electric creat de om – rezonanta armonica in reteaua electrica – produce caderea particulelor incarcate electric din centurile de radiatie Van Allen, iar ionii care cad creeaza cristale de gheata (care duc la formarea norilor de ploaie).
Ce face HAARP? Energia lansata in sus de un incalzitor ionosferic nu e mare prin comparatie cu totalul energiei din ionosfera, dar documentele HAARP recunosc ca pot fi eliberate in ionosfera cantitati de mii de ori mai mari de energie decat cele luate in calcul pana acum. La fel ca in cazul „cheii razboiului geofizic” a lui MacDonald, efectele „nonliniare” (descrise in literatura cu privire la incalzitorul ionosferic) inseamna un impuls initial mic si un efect mare.
Astrofizicianul Adam Trombly i-a spus lui Manning ca modelul folosit de acupunctura este un mod de a reprezenta efectul pe care pulsatia cu o putere de ordinul mai multor gigawati il poate avea asupra ionosferei. Daca HAARP loveste anumite puncte, acele zone ale ionosferei pot reactiona in moduri surprinzatoare.
Incalzitori ionosferici mai mici, cum e cel de la Arecibo, sunt plasati sub zone relativ linistite ale ionosferei, in comparatie cu miscarile accentuate ale ionosferei din preajma polilor magnetici ai Pamantului. Acest lucru adauga inca o necunoscuta la problema HAARP: atmosfera superioara plina de neprevazut si mult mai animata din preajma Polului Nord.
Cei care fac experimente cu HAARP nu ii impresioneaza pe locuitorii plini de bun simt ai Alaskai, precum Barbara Zickuhr, care spune: „Sunt ca niste copii care gasesc un urs adormit si se joaca impungandu-l in fund cu un bat ascutit pentru a vedea ce se intampla.”

Ar putea scurtcircuita pamantul?

Pamantul ca sistem electric sferic, este un model acceptat in toata lumea. Experimentatorii care urmaresc sa creeze legaturi electrice artificiale intre partile acestui sistem nu iau probabil in calcul posibilele consecinte. Motoarele si generatoarele electrice pot fi destabilizate atunci cand le sunt afectate circuitele. Ar putea activitatile umane sa cauzeze o schimbare semnificativa in circuitul electric al planetei sau in campul sau electric? O lucrare din revista Science se ocupa cu ionizarea creata de om din material radioactiv, dar poate ca acest subiect poate fi studiat si din punctul de vedere al sistemelor de tip HAARP:
„[…] in timp ce schimbarile in campul electric al Pamantului rezultate in urma unei explozii solare ce moduleaza conductivitatea pot avea un efect greu de detectat asupra meteorologiei, situatia poate fi diferita atunci cand schimbarile in campul electric sunt cauzate de ionizarea artificiala…”
Meteorologia este desigur studiul atmosferei si al vremii. Ionizarea apare atunci cand o cantitate mare de energie este transmisa fortat atomilor, provocand indepartarea electronilor din atomi. Particulele incarcate electric rezultate sunt strans legate de HAARP. „O singura examinare a vremii ar trebui sa ne indice ca am apucat-o pe o cale gresita,” spune Paul Schaefer, discutand despre tehnologiile de tip HAARP.
Angels Don’t Play This HAARP: Advances in Tesla Technology este o carte care vorbeste despre planurile armatei de a manipula un bun care apartine intregii lumi: ionosfera.
Aroganta guvernului Statelor Unite in aceasta privinta nu este fara precedent. Testele exploziilor nucleare atmosferice au scopuri similare. China si Franta au dat de curand o intrebuintare distructiva banilor contribuabililor, efectuand teste de explozii nucleare subterane. Recent s-a raportat ca guvernul S.U.A. a cheltuit 3.000 de miliarde de dolari cu programul sau nuclear de la inceputul acestuia in anii 1940. Cate descoperiri ar fi putut fi facute in stiinta vietii cu toti banii cheltuiti pentru moarte?
Begich, Manning, Roderick si altii cred ca democratiile trebuie fundamentate pe transparenta si deschidere – nu pe secrete ce inconjoara stiinta militara.
Cunoasterea folosita in dezvoltarea de arme revolutionare ar putea fi folosita pentru vindecarea si ajutorarea rasei umane. Pentru ca sunt folosite pentru crearea de noi arme, descoperirile sunt considerate secrete si sunt cenzurate. Atunci cand ele apar ca urmare a muncii unor savanti independenti, ideile noi sunt marginalizate si ridiculizate, in timp ce laboratoarele de cercetare ale armatei continua sa construiasca noi masinarii pentru campurile de lupta.
Cartea lui Manning si Begich da totusi speranta ca Goliatul militar-industrial-academic-birocratic poate fi afectat de puterea unita a unor indivizi hotarati si a presei alternative.
A deveni informat este primul pas catre a deveni puternic.’

Published in: on 17/06/2010 at 9:13 AM  Comments (2)  

Din nou despre Harp

/videoplay?docid=-3469716871224645778#]citrcog–  Harp- gauri in cer (Distrugere prin control mental)-1998

Published in: on 17/06/2010 at 8:49 AM  Lasă un comentariu  

Stolojan : Alocaţia pentru copii trebuie acordată condiţionat

Alocaţia de stat pentru copii trebuie condiţionată de participarea la procesul de şcolarizare, de a face vaccinuri sau controale medicale anuale. Iată ce spune la RFI prim-vice-preşedintele PDL, Theodor Stolojan (audio).

Euro-deputatul democrat-liberal atrage atenţia că tendinţa mondială este ca orice formă de ajutor social să fie legată de anumite obligaţii ale beneficiarului.

„Va veni curând legea de restructurare a tuturor formelor de asistenţă socială. Ceea ce facem noi la ora actuală e total depăşit din punct de vedere conceptual. În lume, tendinţa e ca nici un ajutor social să nu mai fie acordat necondiţionat, de exemplu cum dăm noi alocaţia de stat pentru copii”, declară fostul prim-ministru.

În opinia lui Theodor Stolojan, concepţia actuală a statului român în ceea ce priveşte alocaţiile pentru copii este depăşită : „Curtea Constituţională a spus că nu e constituţional să legi alocaţia de stat de exemplu de participarea copilului la şcoală, care înseamnă investiţie pe termen lung în capitalul uman al României. Or această concepţie este depăşită, pentru că banii din alocaţia de stat pentru copii nu-i gestionează copilul, ci părinţii, deci condiţionalitatea e perfect justificată”.

„În cazul copiilor care sunt de vârstă şcolară trebuie legată de participarea la procesul şcolar, pentru toţi copiii trebuie să fie legată de obligaţia părinţilor de a-i duce la control medical anual, de a face vaccinuri. Astea sunt formulele prin care contribui la investiţii în capitalul uman pe termen lung. Nimeni nu mai acordă ajutoare sociale ca un drept general de neatins al individului. Nu. Individul trebuie să înţeleagă că trebuie să facă ceva, pentru a ieşi din situaţia de asistenţă socială şi pentru a-şi pregăti viitorul, în cazul unui copil. Deci noi suntem total depăşiţi în aceste concepte”, explică Theodor Stolojan.

Stolojan-Alocatia-pentru-copii-trebuie-acordata-conditionat.html

Published in: on 17/06/2010 at 8:47 AM  Lasă un comentariu  

„Iadul ” descoperit de cercetatorii rusi, este o lume care va deveni reala pe aceasta planeta

Citatul zilei: ”Cea mai mare inselatorie a diavolului ,este sa ne convinga, ca nu exista”.

Planeta noastra este ca o fiinta . Ea are nadiuri energetice precum o fiinta umana . Padurile, vegetatia reprezinta plamanii planetei, apele – circulatia venoas si arterele- sursa de viata si de  purificare, pesterile -locuri tainice de regenerare a propriei energii, aerul este  izvor de viata si  energie , iar vulcaniii reprezinta viata intensa a planetei.

Viata oamenilor este intim corelata cu viata planetei , cu ritmurile ei cu ciclurile naturale.  Cei care au pus in aplicare constient planuri de  distrugere a planetei,  urmaresc de fapt  in paralel, distrugerea omului. Chiar asa de mare este dorinta de a distruge, ca sa stapanesti?

Cum este posibil  ca o fiinta umana sau un grup de fiinte umane sa distruga la nivel planetar atit de avansat? Nu cred ca  ar ajunge  pana la capatul planului.Poate s-ar autodistruge, dupa ce i-ar distruge pe cei  apropiatii , dar in nici un caz  o planeta intreaga.  S-ar opri pe parcurs, pentru ca ar fi  acumulat , probabil  suficiente bogatii, care sa-i permita sa traiasca si ea si copii copiilor ei, fara grija zilei de maine, daca  planul ei ar avea sanse de reusita .

Dar cei care conduc  lumea nu sunt fiinte omenesti.  Au toate bogatiile din lume si ei vor tot mai mult si mai mult , nu se mai opresc: ne vor sufletul. Este o lupta inegala , pentru ca oamenii nu isi cunosc adversarii, care lovesc  pe ascuns si culmea sunt invinuiti tot ei pentru necazurile care li se petrec. Se face totul pentru a perpetua nefericirea, frica, deznadejdea si grija.

De fapt , oamenii nu cred ca cineva le-ar vrea raul, si nu-si imagineaza ca cineva  le-ar vrea  chiar sufletul lor -care este o valoare inestimabila .

Lupta intre cele doua forte :a luminii si intunericului , este o lupta dura , pe care fiintele omenesti inca nu o realizeaza . Pentru aceasta  neobservare a pericolului si nestiind cu cine au de a face, ei vor fi inrobiti putin cite putin si incatusati in final,  pana cand isi vor aminti ca, libertatea este un dar nepretuit si trebuie sa-l aperi cu orice pret.

Datorita dorintei de inavutire , care exista din plin pe acest pamant, oamenii se  vand unii pe altii si isi produc singuri suferinta, spre incantarea celor care au orchestrat acest scenariu terifiant.

La ce iti foloseste bogatia, daca tu iti  cladesti fericirea  pe suferinta altora, omule? Ai din fericire inima de om , care chiar daca  nu vrei sa taca ,ea vorbeste. Iti spune ce ar trebui sa stii , dar tu nu o asculti, esti in pericol, pentru ca lupti impotriva ta insuti.

Published in: on 17/06/2010 at 7:07 AM  Comments (7)  

Statele Unite ale Americii detin o intreaga flota stelara

Este declaratia soc a unuia dintre cei mai cunoscuti hackeri din toate timpurile, scotianul de 48 de ani, Gary McKinnon. In prezent, McKinnon este judecat pentru spargerea codurilor de securitate ale Pentagonului si ale NASA intre anii 2001-2002, insa autorul acestei fapte este de cu totul alta parere. El sustine ca SUA vrea sa faca din el un exemplu pentru oricine ar mai divulga secretele guvernului american cu privire la existenta vietii extraterestre.

Scotianul sustine ca a patruns in bazele de date ale celor doua organizatii in incercarea de a gasi dovezi cu privire la existenta extraterestrilor. In schimb, sustine acesta, a gasit mult mai mult decat se astepta. McKinnon a declarat in fata judecatorilor si a presei ca a gasit dovezi ale tehnologiilor de origine extraterestra, a existentei energiei capabile sa stopeze procesul de incalzire globala, ale dispozitivelor antigravitationale si, peste toate, a existentei unei adevarate flote stelare, capabile sa strabata distante uriase prin spatiul cosmic.

In mod bizar, nici un reprezentant al acuzarii nu a negat spusele lui McKinnon. Ceea ce isi doresc, insa, autoritatile americane este ca scotianul sa fie extradat si sa primeasca o pedeapsa maxima de 60 de ani intr-o inchisoare de maxima securitate din SUA.

In prezent, Mckinnon s-a adresat Curtii Europene pentru Drepturile Omului si autoritatilor britanice pentru a refuza extradarea. Mai mult, Partidul Conservator Britanic a si demarat un proiect prin care cazul scotianului sa devina varful de lance in schimbarea legislatiei si a legii extradarii, sustinand neconditionat apararea acestuia.

http://www.orator.ro/almanah/misterele-si-enigmele-din-bucegi/

http://www.zonainterzisa.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=382%3Abucegii-isi-dezvaluie-tainele&Itemid=64

Published in: on 13/06/2010 at 7:15 PM  Comments (1)  

Teroristii adevarati

Bande criminale compuse din civili organizaţi, antrenaţi si echipaţi de către serviciile secrete Române, in speta SRI, cu scopul de a spiona, supraveghea si pedepsi dizidenţii şi alte persoane incomode sistemului, prin folosirea unei game întregi de trucuri murdare, deopotrivă cu un program de tortură fizica si psihică aplicată de la distanţă, conceput si folosit in mod activ de către serviciile secrete ale SUA şi importat in Romania.

Membri acestor bande sunt recrutaţi din rândurile celor între 17-35 ani, dar şi mai in vârsta, căutandu-se în mod expres indivizi lipsiţi de morală şi scrupule, care vor duce la indeplinire toate ordinele primite fara a-şi face procese de conştiinta.

De regulă, aceştia fac parte din paturile sociale joase, indivizi lipsiti de perspective profesionale şi pregătire, în cea mai mare parte. Unii sunt racolaţi atunci când cariera lor criminală (hoţi, excroci, violatori etc.) este ameninţată de lege, în schimbul pierderii evidenţei incriminatoare, sau a comutării pedepsei. Alţii, cu o bună pregatire profesionala (lăcatusi, mecanici auto, computerişti şi chiar poliţisti) sunt deasemena recrutaţi în scopuri evidente. Deasemenea mulţi agenţi de pază, şoferi de taxiuri şi de livrare marfă sunt cooptati, deoarece ei petrec mult timp pe drumuri, putănd urmări si hărţui victimele in trafic, sub acoperirea serviciului.

Metodele de operare implică agresiuni fizice si verbale pe stradă şi la locul de muncă, campanii de asalt prin zgomot – motoscutere si atv-uri care trec cu regularitate in vecinatatea victimei, asasinare de caracter prin răspândirea de zvonuri, poze si secvenţe video falsificate, distrugerea si sabotarea proprietaţii private a victimei prin efractie la domiciliu, sau in alte locuri publice (strazi, parcari) , etc.

Aspectul cel mai rău si puţin cunoscut este insă tortura fizica si psihica aplicată de la distanţă, cu ajutorul unor arme ultrasofisticate care folosesc energie direcţionată, ca si microunde si radiaţii ionizante. Aceste arme au capacitatea de a vedea victimele prin pereţii caselor si apartamentelor în care locuiesc si sunt miniaturizate, încapând cu usurinţă într-un geamantan mic. Raza lor de bătaie este de approx. 500 m într-un oraş, unde există multe obstacole solide, mult mai mare într-un mediu deschis, lipsit de obstacole.

Membrii bandelor criminale astfel organizate în toate oraşele mari si medii ale Romăniei, sunt antrenaţi în folosirea acestor arme, a căror dispunere în punctele cheie ale oraşelor, acoperă cu usurinţă intreaga lor suprafaţă. Echipe mobile pot fi deasemena trimise sa urmărească şi atace victima din autovehicule dotate cu versiuni miniaturizate ale armelor cu microunde. Bandele sunt coordonate de la centru, astfel incat o victima va fi urmarita si hartuita indiferent in orice localitate se stabileste.

In mod tipic, un astfel de infractor, incepe in strada, prin urmarirea si hartuirea in banda a persoanei vizate, dupa care, daca isi dovedeste „valoarea”, este antrenat in tehnicile de tortura fizica si psihologica, prin folosirea armelor cu microunde, mai apoi, el putand fi „promovat” ca regizor, in care calitate va determina tot ce se intampla victimelor desemnate.

Este de notat, ca sotul/sotia, cat mai ales copiii victimelor, sunt deasemenea chinuiti, intr-un fel care imita simptome ale bolilor comune:

Dureri de cap, nas infundat perpetuu, diaree, dureri ale articulatiilor si muschilor, arsuri ale pielii ce apar ca banale iritatii, privarea de somn, stari de agitatie, incapacitate de a concentrare etc. Astfel, va fi imposibil de dovedit ce se intampla din punct de vedere medical, intrucat practic nu exista doctori antrenati in recunoasterea efectelor iradierii cu microunde, inafara de cei care sunt parte din acest program.

Trebuie inteles, ca o arma cu microunde moderna, de productie americana, este capabila de a produce de la fascicole inguste cat un ac, la unele largi, cat trunchiul omului, a carui vizualizare in pielea goala, permite atintirea cu mare precizie asupra organului vizat. Cercetarile facute de 50 de ani incoace si miliardele de dolari varsate in ele, au produs o sofisticare de-a dreptul demonica a gamei de simptome si dureri ce pot fi produse cu ajutorul microundelor, fiind posibila imitarea multor boli existente in mod natural, prin simpla schimbare a frecventei, modulatiei, nivelului de amplificare si duratei expunerii organului vizat, de catre fascicolul concentrat si invizibil care se propaga prin pereti cu viteza luminii.

Casa victimei va fi curănd inconjurată, ea descoperind că apartamente vecine au fost inchiriate de catre tineri necunoscuţi,; Ea nu va fi scutita de atacurile electronice nici în timpul mersului prin oraş, sau a timpului petrecut la servici, supravegherea fiind continuă, minut cu minut.

Simptomele pe termen scurt ale acestor atacuri sunt:

dureri de cap atroce, dureri ale organelor interne (inima si ficatul fiind vizate in mod special), arsuri pe piele, vedere slăbită, senzaţia de ace fierbinţi aplicate în muşchi, tiuit in urechi, auzirea de voci si alte sunete, dureri musculare, slăbiciune a unei părti a corpului, tulburări digestive grave, căderea parului, stări de neputinţă generalizată, etc.

Pe termen lung, se pot dezvolta boli ale organelor interne, glaucom, posibil cancer si moartea. Scopul acestui program de tortură este neutralizarea victimei, prin punerea ei in imposibilitatea de a-şi mai câştiga existenţa sau de a activa in cauze sociale şi politice şi eventual sinuciderea.

Rapoarte ca infractorii civili folosesc tehnologia in scopuri personale, au inceput sa iasa la iveala.: ca razbunare pentru o altercatie in trafic sau pe strada, o mostenire la care vor sa ajunga in ciuda faptului ca ruda mai traieste, ba chiar si ambitii sexuale fata de sotia/sotul Dvs. – In acest caz, sansele Dvs. de a deveni urmatoarea victima, tocmai au crescut.

Existenta acestor bande civile este un pericol enorm la adresa libertatii cetăţenilor, intr-un sistem care pretinde ca o pretuieste. Astfel de practici pun intr-o lumină negativa insuşi conceptul de democraţie, deoarece într-un stat cu adevarat liber, această formă de pedepsire extra-legala ar trebui sa fie cu totul inexistenta. Fenomenul este reclamat in toate democraţiile de tip occidental de către mii de oameni complet nevinovaţi.

sursa: miscarea de rezistenta

Published in: on 05/06/2010 at 9:26 PM  Comments (3)  

Dezvăluirile unui asasin economic confirmă punerea în practică a directivelor trasate de Protocoalele maeştrilor francmasoni

de Mihaela Gheorghiu

Motto: „Ceea ce noi, asasinii economici, facem cel mai bine
este să clădim imperiul global.” – John Perkins

       inrobirea Romaniei prin indatorare


biblia despre nr. 666

noile pasapoarte si permisele auto contin cip

Aşa cum există ucigaşi plătiţi pentru a elimina persoane incomode, există şi ucigaşi de naţiuni. Ei sunt armata secretă care acţionează din umbră pe frontul războiului economic, pentru ca ţări întregi, cu toate resursele şi locuitorii lor, să devină sclavii Noii Ordini Mondiale. Se numesc Asasini economici, iar misiunea lor a fost prevăzută de multă vreme în Protocoalele maeştrilor francmasoni. Consecinţele acţiunilor lor sunt evidente peste tot în jurul nostru, însă acum avem şi o dovadă de netăgăduit. John Perkins, care a jucat timp de mai mulţi ani acest rol, descrie acum pe larg în cartea „Confesiunile unui asasin economic” misiunile la care a participat: afacerile cu petrol ale preşedintelui SUA în Ecuador, Venezuela şi ţările arabe, războiul din Irak, monopolul american asupra canalului Panama, schimbarea şahului Iranului, subminarea economiei a numeroase ţări prin împrumuturi externe cât mai mari şi mai dificil de rambursat, etc.

Ce sunt asasinii economici?

„Suntem un grup de elită alcătuit din femei şi bărbaţi care utilizează organizaţiile financiare internaţionale pentru a crea condiţiile în măsură să determine aservirea celorlalte naţiuni corporatocraţiei aflate în fruntea celor mai mari corporaţii, guverne şi bănci,” recunoaşte John Perkins în introducerea cărţii sale.

„Mercenarii sau asasinii economici sunt profesionişti extrem de bine plătiţi, care escrochează ţări din întreaga lume pentru sume ajungând la trilioane de dolari. Ei direcţionează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), precum şi de la alte organizaţii de „ajutorare” străine către seifurile corporaţiilor gigant şi buzunarele acelor câtorva familii de bogătaşi care controlează resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care uzează în acest scop variază de la rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mită, şantaj, sex, ajungând până la crimă. Jocul lor datează de când datează şi imperiul, căpătând însă noi şi terifiante dimensiuni în actuala perioadă a globalizării.”

„Meseria mea avea două obiective principale. Primul era să justific împrumuturi internaţionale uriaşe care erau direcţionate înapoi către Main (firma sub umbrela căreia activa, n.n.) sau alte companii din SUA (cum ar fi Bechtel, Halliburton, Stone&Webster şi Brown&Root) prin proiecte gigantice de inginerie tehnologică şi construcţii. În al doilea rând, trebuia să lucrez pentru a falimenta ţările care obţineau împrumuturile (bineînţeles, după ce ar fi achitat sumele pentru Main şi alţi contractori din SUA), astfel încât să fie obligate pentru totdeauna la creditorii lor şi să devină ţinte uşoare, în cazul în care era nevoie de anumite favoruri, printre care baze militare, voturi în ONU sau accesul la ţiţei sau alte resurse naturale.”

„Datoria mea era de a încuraja liderii mondiali să devină o parte din vasta reţea care promovează interesele comerciale ale SUA. Într-un final, liderii respectivi sunt prinşi în capcana unei reţele de datorii care ne asigură loialitatea lor. Le putem impune orice dorim pentru a ne satisface nevoile politice, economice sau militare. În schimb, ei îşi sprijină poziţiile politice pe oferta pe care o fac popoarelor lor: parcuri industriale, centrale energetice şi aeroporturi.”

„În ciuda faptului că banii sunt returnaţi aproape imediat corporaţiilor membre ale corporatocraţiei (creditorul), ţara care primeşte împrumuturile este obligată să returneze întreaga sumă, plus dobânda. Dacă un asasin economic dobândeşte un succes deplin, atunci împrumuturile sunt atât de mari încât, după câţiva ani, debitorul ajunge în imposibilitatea de a le mai plăti. În astfel de cazuri, întocmai cum procedează Mafia, ne revendicăm partea care ni se datorează, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, una sau mai multe din următoarele pretenţii: control asupra voturilor din ONU, instalarea de baze militare sau accesul la resurse preţioase, cum ar fi petrolul sau controlul asupra Canalului Panama. Desigur, debitorul continuă să ne datoreze bani şi uite aşa, o altă ţară se mai adaugă la imperiul nostru global.”

John Perkins dezvăluie de fapt într-un mod detaliat şi confirmă existenţa unui mecanism stabilit de mult în Protocoalele maeştrilor francmasoni. Una dintre armele cele mai importante pentru instaurarea statului global planetar este tocmai războiul economic purtat de o armată de agenţi nevăzuţi:

„Războiul fiind astfel mutat pe terenul economic, naţiunile vor simţi puterea stăpânirii noastre şi situaţia va pune pe cei doi vrăjmaşi la dispoziţia agenţilor noştri internaţionali, care au mii de ochi pe care nici o graniţă nu-i poate opri.” (Al doilea protocol francmasonic)

„Vom înconjura guvernul nostru cu o întreagă mulţime de economişti. Iată de ce trebuie ca francmasonii să înveţe în primul rând ştiinţele economice. Vom fi de asemenea înconjuraţi de o ceată întreagă de bancheri, industriaşi, capitalişti şi mai ales de milionari, deoarece, în fond, totul va fi hotărât cu ajutorul cifrelor.” (Al optulea protocol francmasonic)

Fabricarea de statistici

„Pe parcurs, continuă John Perkins, am înţeles că statisticile pot fi manipulate pentru a produce o gamă variată de concluzii, inclusiv pe acelea care să oglindească predilecţiile analistului. Slujba mea era să analizez efectele investiţiilor de miliarde de dolari într-o ţară. Şi, la modul mai specific, eu trebuia să concep studii care să proiecteze o creştere economică în viitorii douăzeci-douăzeci şi cinci de ani şi care să evalueze impactul pe care l-ar putea avea diferitele proiecte. De exemplu, dacă se lua decizia de a împrumuta unei ţări un miliard de dolari pentru a-i convinge pe liderii acesteia să nu susţină Uniunea Sovietică, eu trebuia să compar beneficiile acelei investiţii într-o uzină electrică cu beneficiile investiţiei într-o reţea naţională de căi ferate sau într-un sistem de telecomunicaţii. Sau mi se spunea că acelei ţări i se oferea ocazia de a i se furniza un serviciu public modern de electricitate, iar mie îmi revenea sarcina de a demonstra că acel sistem va avea drept rezultat o creştere economică suficientă pentru a justifica împrumutul.” (mascând în acelaşi timp faptul că această creştere economică avea de fapt efecte dezastruoase asupra mediului şi oamenilor n.n.)

„Factorul primordial în fiecare caz era produsul intern brut. Proiectul care avea drept rezultat cea mai mare medie anuală a PIB era câştigător. Dacă nu exista decât un singur proiect, trebuia să demonstrez că dezvoltarea acestuia va aduce beneficii importante PIB-ului. Aspectul ţinut sub tăcere al fiecăruia dintre aceste proiecte era acela că, prin ele, se intenţiona crearea unor profituri uriaşe pentru contractori, precum şi pentru o mână de familii bogate şi influente din ţara care primea împrumutul, în timp ce se asigura dependenţa financiară pe termen lung şi, prin urmare, loialitatea politică a guvernelor de pretutindeni. Cu cât împrumutul era mai mare, cu atât era mai bine. Faptul că povara datoriei apăsând pe spinarea unei ţări îi priva pe cetăţenii acesteia de servicii de sănătate, de educaţie şi de alte servicii sociale timp de decenii, nu era luat în considerare. Între noi discutam deschis despre esenţa înşelătoare a PIB-ului. De exemplu, creşterea PIB-ului poate avea ca rezultat profitul pentru o singură persoană, cum ar fi individul care deţine o companie de utilităţi publice, în ciuda faptului că majoritatea suportă povara datoriei. Cei bogaţi devin şi mai bogaţi, iar cei săraci şi mai săraci. Şi totuşi, din punct de vedere statistic, acest fapt este înregistrat ca progres economic.”

„Ca şi cetăţenii SUA, în general, majoritatea angajaţilor de la Main au impresia că le facem favoruri acestor ţări când le construim centrale electrice, autostrăzi şi porturi. Şcolile noastre şi presa ne-au învăţat să percepem aceste acţiuni ca pe nişte fapte altruiste. Cei care spun astfel de lucruri sunt de foarte multe ori titraţi, au diplome care dovedesc cât sunt de educaţi. Oricum, acestor oameni nici nu le trece prin cap că motivul pentru care ne instalăm ambasade peste tot în lume este acela de a ne servi propriile interese, care, pe parcursul ultimei jumătăţi a secolului al XX-lea, au însemnat transformarea Republicii americane într-un imperiu global. În ciuda atestatelor de tot felul, astfel de oameni sunt la fel de ignoranţi ca şi coloniştii din secolul al XVIII-lea care credeau că indienii care luptau pentru a-şi apăra pământurile erau unelte ale diavolului.”

Corporatocraţia şi statul unic planetar

Scopul final al tuturor acestor acţiuni este prin urmare crearea statului planetar global. Construirea unor corporaţii internaţionale mamut este principalul mijloc prin care se realizează centralizarea puterii, şi a fost indicat în Protocoalele maeştrilor francmasoni, pe care acum asasinii economici precum John Perkins le duc la îndeplinire:

„Capitalul, pentru a avea mâinile libere şi puternice, trebuie să obţină monopolul industriei şi al negoţului; o mână nevăzută este pe cale de a înfăptui toate acestea, în toate părţile lumii. Îi vom sili apoi să ne ofere o stăpânire internaţională a cărei natură va fi aşa de eficientă încât va putea îngloba în mod abil, fără o luptă făţişă, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care va conduce întreaga planetă.” (Al cincilea protocol francmasonic)

„În curând vom întemeia uriaşe monopoluri, care vor fi izvoare de bogăţii colosale şi de care vor depinde chiar şi marile averi ale creştinilor într-o aşa măsură, încât vor fi înghiţite de ele, cum se întâmplă cu creditul Statelor a doua zi după o prăbuşire politică. Domnii economişti care sunt de faţă vor şti să aplice şi să preţuiască însemnătatea acestei combinaţii.” (Al şaselea protocol francmasonic)

„În viziunea noastră împrumuturile stau permanent deasupra capetelor guvernanţilor precum o sabie a lui Damocles. Împrumuturile externe sunt întocmai ca nişte lipitori care nu se mai pot desface de pe trupul statului decât atunci când cad singure sau atunci când statul le aruncă deoparte cu hotărâre. Totuşi statele din cauza prostiei lor fără margini nu numai că cel mai adesea nu le desfac, ci chiar continuă să şi le aplice, astfel că până la urmă multe dintre aceste state trebuie să piardă în urma acestor masive şi abile „luări de sânge” benevole. Atâta timp cât împrumuturile sunt doar interne, aceasta nu face decât să mute banii din buzunarul săracului în acela al bogatului. Dar atunci când noi am cumpărat prin corupţie şi viclenie persoanele cele mai influente care ne trebuiau, urmărind astfel strămutarea cât mai grabnică a împrumuturilor la extern, aproape toate bogăţiile statelor au început să curgă ca nişte fluvii spre tezaurele noastre şi în urma acestui tratament aproape toţi oamenii au început să ne plătească un bir de robi.” (Al douăzecilea protocol francmasonic)

În cartea sa, John Perkins nu face decât să arate în detaliu cum sunt puse în practică directivele masonice de mai sus. După cum şi el punctează, încetul cu încetul acestea au fost transformate în valori şi modele de comportament care au înlocuit adevăratele valori, fiind infiltrate prin intermediul educaţiei şi imitaţiei sociale în rândul maselor.

„Acest sistem este alimentat de ceva mult mai periculos decât conspiraţia. El este condus de un concept care a ajuns să fie acceptat drept literă de lege: orice creştere economică este în avantajul omenirii şi cu cât este mai mare această creştere, cu atât mai răspândite sunt beneficiile ei. Această credinţă mai are şi un corolar, şi anume că aceia care excelează în alimentarea focului creşterii economice trebuie preamăriţi şi recompensaţi, în timp ce aceia născuţi la periferie pot fi exploataţi după bunul plac.

Evident, conceptul este unul eronat. Ştim că în multe ţări doar o mică parte a populaţiei beneficiază de creşterea economică, în vreme ce pentru majoritatea această creştere poate genera efectiv situaţii din ce în ce mai disperate. Acest efect este întărit de concepţia conform căreia liderii industriali care pun în mişcare sistemul ar trebui să se bucure de un statut special, concepţie din care izvorăsc multe dintre problemele noastre actuale. Când femeile şi bărbaţii sunt recompensaţi pentru lăcomie, atunci lăcomia devine un stimulent corupător. Când înfruptarea din resursele Pământului o considerăm totuna cu sfinţenia, când ne învăţăm copiii să se ia la întrecere cu toţi dezechilibraţii, când uriaşe părţi din populaţie le considerăm ca fiind inferioare unei elite minoritare, atunci chiar că o căutăm cu lumânarea. Şi o şi găsim.

În strădania lor de a duce pe culmi imperiul global, corporaţiile, băncile şi guvernele (reunite sub denumirea colectivă de corporatocraţie) îşi folosesc puterea financiară şi politică pentru a avea garanţia că şcolile, afacerile şi mass-media noastră susţin atât concepul fals, cât şi rezultatul acestuia. Ele ne-au adus în situaţia în care civilizaţia noastră mondială a ajuns un fel de maşină monstruoasă care necesită cantităţi de combustibil şi de întreţinere în creştere exponenţială, într-atât de uriaşe încât, în cele din urmă, aceasta va consuma totul, nemairămânându-i altă soluţie decât să se devoreze pe sine.

Una dintre funcţiile cele mai importante ale corporatocraţiei este de a perpetua, extinde şi consolida în permanenţă acest sistem. Vieţile celor care „au reuşit”, precum şi posesiunile lor – reşedinţele, iahturile şi avioanele particulare – sunt prezentate ca nişte modele care să ne stimuleze pe noi toţi să consumăm şi iar să consumăm, la infinit. Orice ocazie este exploatată din plin pentru a ne convinge că achiziţionarea de bunuri este datoria noastră civică, prădarea planetei este benefică pentru economie şi, în consecinţă, ea serveşte intereselor noastre superioare.” (John Perkins face aici referire la îndemnul oficial pe care conducerea SUA l-a făcut către cetăţenii săi în timpul războiului din Irak, atunci când le-a spus că „este o datorie patriotică să consume”.)

Acţiunile asasinilor economici lasă în urmă doar dezastre

Peste tot pe unde acţionează, asasinii economici lasă în urmă ravagii: distrugeri ecologice ireparabile, secătuirea rezervelor naturale, sărăcie, foamete, sclavie, mizerie, dependenţă. Referindu-se la misiunea sa din Ecuador, John Perkins creionează doar o parte dintr-un tablou înfricoşător, care se vrea a fi extins la nivelul întregii lumi, pentru a facilita implementarea statului unic planetar ca unică soluţie de salvare:

„La vremea primei mele vizite, în 1968, Texaco de-abia descoperise petrolul din regiunea amazoniană a Ecuadorului. Astăzi, petrolul reprezintă aproape jumătate din exportul ţării. O conductă ce traversează Anzii, construită la scurt timp după vizita mea, a avut de atunci scurgeri de peste o jumătate de milion de barili în fragila pădure tropicală – de peste două ori cantitatea scursă în cazul Exxon-Valdez. Azi, o nouă conductă, de 3 miliarde de dolari, cu o lungime de trei sute de mile, construită de un consorţiu organizat de tip Asasini Economici, promite să ducă Ecuadorul printre primii zece furnizori de petrol ai Statelor Unite (observăm că această formă de dependenţă economică şi sclavie statală este prezentată drept un privilegiu de care ţările în cauză ar trebui să fie mândre – n.n.). Întinderi uriaşe din pădurea tropicală au fost distruse, papagalii macao şi jaguarii aproape că au dispărut, trei culturi indigene din Ecuador au fost împinse în pragul extincţiei, iar râuri pure au fost transformate în haznale curgătoare. În aceeaşi perioadă, reprezentanţii culturilor indigene au început să riposteze. De exemplu, la 7 mai 2003, un grup de avocaţi americani, reprezentând peste treizeci de mii de locuitori indigeni ai Ecuadorului, au intentat un proces de 1 miliard de dolari, împotriva Chevron Texaco Corp. Plângerea consta în faptul că, între 1971 şi 1992, gigantul petrolier aruncase până la patru milioane de galoane pe zi de ape toxice, contaminate cu petrol, metale grele, cancerigene, în gropi deschise şi râuri, şi că aceeaşi companie a lăsat neacoperite aproape 350 de asemenea puţuri care continuă să omoare atât oameni, cât şi animale.”

„Din cauza semenilor mei de la Main şi a mea, Ecuadorul este azi într-o stare mult mai rea decât era înainte de a cunoaşte „miracolele” economiei, finanţelor şi tehnologiei moderne. Începând din 1970, în timpul perioadei denumite eufemistic Boom-ul petrolier, nivelul oficial de sărăcie a crescut de la 50% la 70%, iar datoria publică a ajuns de la 240 milioane de dolari la 16 miliarde. Între timp, partea din resursele naţionale alocată celor mai sărace segmente ale populaţiei s-a redus de la 20% la 6%.

Datoria lumii a treia a crescut la peste 2,5 trilioane de dolari, iar costul administrării sale – peste 375 miliarde pe an în 2004 – este mai mult decât plăteşte toată lumea a treia pe educaţie şi sănătate, şi de douăzeci de ori mai mare decât suma primită anual ca ajutor internaţional de către ţările în curs de dezvoltare. Peste jumătate din populaţia lumii supravieţuieşte din mai puţin de doi dolari pe zi, ceea ce înseamnă, în mare, aceeaşi sumă pe care o primeau la începutul anilor ’70. Între timp, procentul de la vârf, de 1% din familiile lumii a treia, deţine între 70% şi 90% din toate resursele financiare private şi proprietăţile din ţările lor; procentul efectiv este în funcţie de ţara respectivă.

Din cauza proiectelor asasinilor economici, Ecuadorul este copleşit de datoria externă, trebuind să aloce o parte exorbitantă din bugetul naţional pentru a o achita, în loc să-şi utilizeze capitalul pentru a-i ajuta pe milioanele de cetăţeni ai săi, înregistraţi oficial ca trăind sub pragul sever al sărăciei. Singura modalitate prin care Ecuadorul poate să-şi achite obligaţiile externe este de a-şi vinde pădurile tropicale către companiile petroliere. Într-adevăr, unul dintre motivele pentru care asasinii economici şi-au îndreptat de la început privirile asupra Ecuadorului s-a datorat convingerii că marea de petrol de sub regiunea Amazonului rivalizează cu câmpurile petrolifere din Orientul Mijlociu. Imperiul global îşi revendică partea sa sub forma concesiunilor petroliere.

Această cerere a devenit deosebit de urgentă după 11 septembrie 2001, când Washingtonul se temea că s-ar putea opri furnizarea de petrol din Orientul Mijlociu. Pe deasupra, Venezuela, cel de-a1 treilea furnizor al nostru de petrol, alesese de curând un preşedinte populist, pe Hugo Havez, care a adoptat o poziţie foarte fermă împotriva a ceea ce noi numeam imperialismul SUA; el a ameninţat să întrerupă vânzările către Statele Unite. Asasinii economici eşuaseră în Irak şi în Venezuela, dar reuşiseră în Ecuador; acum aveam să-1 stoarcem de tot ceea ce ne putea da.

Ecuadorul este una dintre ţările tipice, aduse de asasinii economici în dependenţă economică şi politică totală. Pentru fiecare 100 de dolari de petrol brut extras din pădurea tropicală ecuadoriană, companiile primesc 75 de dolari. Din suma rămasă de 25 de dolari, trei sferturi trebuie să meargă în contul datoriei externe. Mare parte din ceea ce rămâne acoperă cheltuielile militare şi guvernamentale – ceea ce înseamnă că rămân în jur de 2,5 dolari pentru sănătate, educaţie şi programe menite a-i ajuta pe săraci. Astfel, la fiecare sută de dolari luată pentru petrolul extras din Amazon, mai puţin de 3 dolari ajunge la oamenii cu cea mai mare nevoie de bani, aceia ale căror vieţi au fost atât de crunt afectate de baraje, foraje şi de conducte şi care mor din lipsa mâncării comestibile şi a apei potabile.”

Colonialismul modern sub masca civilizării şi modernizării

Acţiuni similare, având aceleaşi efecte, au fost realizate de asasinii economici precum John Perkins şi în alte ţări: Indonezia, Venezuela, Panama, Arabia Saudită, Iran, etc. În cartea sa el le descrie pe larg. Privind însă lucrurile în ansamblu observăm din nou că toate cele prezentate mai sus sunt doar consecinţa punerii în practică a unei directive cuprinse în al treilea protocol al maeştrilor francmasoni:

„Popoarele sunt înlănţuite prin munca grea, cu mai multă eficienţă şi tărie decât au fost înlănţuite de sclavie şi robie. Din sclavia antică ori din robia Evului Mediu se mai putea scăpa uneori, într-un fel sau altul. Sclavii puteau fi răscumpăraţi, dar astăzi noi urmărim ca majoritatea oamenilor să nu poată scăpa de mizerie.”

Această nouă formă de sclavie este însă şi mai periculoasă decât cea din vechime, pentru că este una ascunsă, insidioasă. Colonialismul modern face din oameni nişte sclavi cu atât mai docili şi mai uşor de condus, cu cât li se inoculează pe toate căile ideea că toate acestea sunt făcute în interesul şi pentru confortul lor:

„Ingeniozitatea construcţiei acestui imperiu modern îi eclipsează pe centurionii romani, pe conchistadorii spanioli şi pe coloniştii europeni din secolele al optsprezecelea şi al nouăsprezecelea. Noi, asasinii economici, suntem deosebit de abili; am învăţat din istorie. Astăzi, nu mai purtăm săbii. Nu mai purtăm armuri sau haine care să ne scoată în evidenţă. În ţări precum Ecuadorul, Nigeria, Indonezia ne îmbrăcăm asemenea profesorilor sau proprietarilor de magazine de acolo. În Washington şi Paris, arătăm ca nişte birocraţi din guvern sau ca nişte bancheri. Părem modeşti, normali. Vizităm şantiere în proiectare şi cutreierăm prin satele sărace. Proclamăm altruismul, discutăm cu ziarele locale despre minunatele acţiuni umanitare întreprinse de noi. Acoperim mesele de conferinţă ale comisiilor guvernamentale cu hârtiile noastre şi cu proiectele noastre financiare, şi ţinem cursuri la Harvard Business School despre miracolele macroeconomiei. Suntem în legalitate, lucrăm pe faţă. Sau aşa ne autozugrăvim şi aşa suntem acceptaţi. Acesta este felul în care funcţionează sistemul. Rareori recurgem la ceva ilegal, deoarece sistemul însuşi este construit pe subterfugii, fiind prin definiţie unul legitim.”

„În orice caz, şi acesta este un avertisment foarte serios, dacă noi dăm greş, o rasă cu mult mai ticăloasă intră în scenă, aceia cărora asasinii economici le spun şacalii, bărbaţi care descind direct din acele imperii timpurii. Şacalii se află întotdeauna undeva, pândind din umbră. Când apar ei, şefi de state sunt îndepărtaţi sau mor în „accidente” violente. Şi dacă se întâmplă ca vreun şacal să dea greş, aşa cum au făcut-o în Afganistan şi în Irak, atunci reapar vechile modele. Când şacalii eşuează, atunci treaba pică în sarcina armatei.”

John Perkins a vorbit despre acţiunile sale în ţările arabe sau ale Americii Latine. Cel care îi citeşte cartea nu se poate împiedica să nu observe că şi în România s-a acţionat în acelaşi mod. Creşterea galopantă a datoriei naţionale, dezastrele ecologice de la Roşia Montană, distrugerea agriculturii autohtone, isteria gripei aviare, afacerile cu petrol, privatizările frauduloase din domeniul Electricităţii, autostrada Bechtel, toate se încadrează perfect în stilul de acţiune al unor asasini economici. Se dezvăluie astfel cu o foarte mare claritate modul în care aceştia au acţionat cu sprijinul unor personaje din sfera politică, ce au trădat România, în schimbul acumulării unor averi personale şi al obţinerii unei temporare puteri politice. Vă invităm să citiţi această carte şi să reflectaţi.

Bibliografie:
John Perkins – Confesiunile unui asasin economic, Editura Litera Internaţional, 2007.
Protocoalele secrete ale maeştrilor francmasoni

sursa:yoga esoteric

Published in: on 05/06/2010 at 2:08 PM  Lasă un comentariu  

Oul chinezesc

Cine nu a auzit de Mike, Adidao, iBone si alte marci facute cunoscute de chinezi? Dar puţini se aşteaptă la cele ce urmează.

Chinezii au ajuns să falsifice ouă! În China există şcoli în acest sens, unde se ţin cursuri în toată regula pentru a falsifica produsele alimentare. Totul cu ajutorul unor componente chimice, forme şi cu îndemânare.

Rezultatul? Un ou aproape perfect, mai puţin efectul dezastruos pe care-l are asupra sănătăţii oamenilor. Oul poate fi prăjit fără probleme, doar numeroasele bule de aer îl pot da de gol. Ba chiar gustul unui ou fal este, se pare, mai bun decât al unuia real, datorită aromelor artificiale. De ce falsifică chinezii, mai nou, şi ouăle? Pentru bani, bineînţeles. Fabricarea unuia fals costă 0,50.55 Yuan/kg, în timp ce adevăratul produs costă la piaţă 5.6 Yuan/kg.

Ouale false se fac din carbonat de calciu, amidon, rasina, gelatina, alumina si alte produse chimice.

Pasul 1: Procurarea de materii prime
Folosind 7 tipuri de materiale chimice, a se vedea poza de mai jos

Pasul 2: Producerea de oua
Oul crud se formeaza in forma plina cam 2/3, se pun clorura de calciu, coloranti, oul incepe sa capete forma cunoscuta.


“Galbenusul de ou” se formeaza in matrita rotunda. Se foloseste “apa magica”, adica clorura de calciu.

Prin adaugarea unui pigment galben culoarea devine cea de galbenus de ou crud …

Pasul 3: Forma de ou
In matrita se pune alb brut de ou la nivel de 1/3, la fel ca prima turnare, galbenusul de ou se introduce la fel ca galustele in supa, totul se spala in apa magica, iar jumatatea de ou incepe incet sa se formeze. Forma de ou se lasa sa se usuce 1 ora, iar dupa spalarea cu apa este gata.

Pasul 4
Liniile de cuplare a jumatatilor de oua se estompeaza prin cufundare in parafina si carbonat de calciu, pentru formarea cojii in aceasta solutie, care se repeta de mai multe ori, pana cand coaja se intareste putin. Dupa clatirea in apa rece, linia de cuplare se estompeaza, iar in acest moment oul a capatat forma finala.

Coaja tare este formata prin imersarea lor in parafina, apoi se lasa la uscat.

Coaja artificiala de ou este foarte fragila si se sparge usor, dar cui ii pasa!

In timpul prajirii se formeaza multe bule mici, dar multi oameni nu remarca diferenta. Oul arata exact la fel, are gust mai bun decat cel adevarat, dar astfel creste statistica persoanelor cu toxiinfectii alimentare.

De ce se falsifica ouale?
Din cauza banilor. Costul oului fals e de doar 0.55 Yuan/kg, in timp ce ouale adevarate costa 5.6 Yuan/kg.

sursa: ouale-chinezesti-facute-de-mana-omului-au-ajuns-si-in-romania.html

Published in: Fără categorie on 04/06/2010 at 2:30 PM  Lasă un comentariu